Solidaritate cu lucrătorii români din Austria.

Deși îngrijirea la domiciliu în Austria este o șansă pentru numeroase persoane care caută un câștig decent, avertizăm că în practică există numeroase dificultăți. Munca este grea, condițiile de lucru dificile și nu de puține ori apar cazuri de abuzuri, mai ales din partea firmelor intermediare, facilitate de indiferența autorităților austriece. Din păcate guvernul conservator dorește scăderea alocațiilor pentru copiii cu domiciliul în străinătate, dar ai căror părinți muncesc pe teritoriul Austriei. Demos Viena se află în dialog continuu cu comunitatea de români care lucrează în sistemul de îngrijire 24/7 și se solidarizează cu campania acestora împotriva noii inițiative a guvernului. Cerem autorităților române intervenția de urgență în proiectul de lege privind scăderea alocațiilor și demararea unor investigații cu privire la condițiile de lucru ale lucrătorilor din sistemul de îngrijire 24/7.

Îngrijirea la domiciliu în Austria

În Austria, procentul persoanelor care depășesc vârsta de 65 de ani va crește la 24% până în anul 2030. Mulți dintre aceștia vor avea nevoie de o formă de asistență – fie că este vorba de cămine specializate sau îngrijire la domiciliu, în regim intensiv sau servicii punctuale. În întâmpinarea acestei cereri în continuă creștere vine în special forța de muncă din Europa de Est, majoritatea femei. 98% din totalul personalului medical specializat în îngrijire intensivă 24/7 din Austria este ocupat de imigranți – mai precis, cca. 60.000 de persoane. Majoritatea provin din Slovacia, iar aproximativ 27.000 din România.

În prezent, îngrijitorii și îngrijitoarele din România lucrează în schimburi de 4 săptămâni de lucru, urmate de alte 4 săptămâni libere petrecute acasă, împreună cu familiile lor. Acest sistem de asistență intensivă se plătește de regulă cu sume între 40 și 80 de euro pe zi. Pe lângă condițiile deseori epuizante de muncă, îngrijitorii și îngrijitoarele sunt victimele unui dublu abuz, atât în Austria, cât și în România. Pe de o parte, sistemul austriac de muncă în îngrijirea intensivă, care are la bază PFA-ul, îi privează pe muncitori și muncitoare de orice fel de protecție sindicală sau pârghii de suport structural, încărcându-i în același timp cu responsabilitățile unui sistem fiscal străin, greu de înțeles. Pe de altă parte, numeroasele agenții intermediare, românești și austriece, au acaparat procesul de plasare a îngrijitorilor în familiile beneficiare, facilitându-și astfel abuzuri în diferite forme – de la solicitarea de comisioane ilegale până la sancțiuni și amenzi ca forme de intimidare. Camera de comerț austriacă (WKO), instituția în cadrul căreia aceste PFA-uri sunt înregistrate, reprezintă în același timp și interesele firmelor intermediare, creându-se astfel un conflict de interese în reprezentarea drepturilor părților implicate. În urma discuțiilor cu îngrijitoare românce în Austria am aflat despre numeroasele sesizări și reclamații depuse la WKO, dar care au rămas de cele mai multe ori nesoluționate.

Scăderea alocațiilor pentru copiii domiciliați înafara Austriei.

Noul guvernul austriac a propus recent indexarea alocațiilor pentru copiii cu domiciliul în străinătate, dar ai căror părinți muncesc pe teritoriul Austriei, prin corelarea sumelor la nivelul de trai din țările de proveniență. Pentru cetățenii români cu copii în România, dar care lucrează în Austria, asta ar înseamna o micșorare a alocațiilor de la 112-162 Euro în prezent, la 74 de Euro.

Demos Viena condamnă ferm această inițiativă, ce vizează direct cetățenii din Europa de Est. Experți juriști austrieci critică îndeosebi caracterul discriminatoriu al legii, cât și incompatibilitatea cu legislația Uniunii Europene. Articolul 67 din Regulamentul (CE) NR. 883/2004 al Uniunii Europene asigură explicit persoanelor care muncesc într-un stat membru al Uniunii Europene „dreptul la prestații familiale în conformitate cu legislația statului membru competent, inclusiv pentru membrii familiei sale care își au reședința în alt stat membru, ca și cum aceștia și-ar avea reședința în primul stat membru.” Dreptul fundamental al Uniunii Europene la libera circulație a lucrătorilor interzice, printre altele, ca statele membre să poată discrimina (direct sau indirect) persoane din alte state membre pe piața muncii. O astfel de indexare ar constitui o discriminare indirectă evidentă.

Aceasta indexare a ajutorului de familie ar afecta în general toți românii care lucrează în Austria care au familie în România, și în special îngrijitorii și îngrijitoarele din sistemului local de asistență intensivă (24/7). Membri ai Parlamentului Austriei din partidele ”Liste Pilz” și Neos avertizează că inițiativa de indexare a alocațiilor va duce automat la scăderea numărului de îngrijitori și îngrijitoare pentru bătrâni, majoritatea cetățeni străini, ceea ce ar putea cauza un colaps general al sistemului local de asistență intensivă (24/7). Și celelalte partide din opoziție (Die Grünen și SPÖ) critică inițiativa de lege.

Drepturi de muncă egale pentru toți cetățenii!

În lipsa protecției de nivel structural, apar o serie de platforme neoficiale în mediul online în care lucrătorii se solidarizează, se consiliază și se sprijină reciproc. Un caz recent a fost mediatizat în plan local, în care Elena Popa, administratoarea a unui astfel de grup online cu peste 24.000 de membri a fost dată în judecată de către o firmă intermediară pentru prejudicii de imagine, pentru că ar fi făcut publice abuzurile înăuntrul grupului. Între timp, doamna Popa reprezintă vocea îngrijitorilor și îngrijitoarelor din România care lucrează în Austria și compensează lipsa sprijinului din partea autorităților române sau austriece prin solidarizare și suport în mediul online.

Demos Viena se află în dialog continuu cu doamna Elena Popa și comunitatea de români care lucrează în sistemul de îngrijire 24/7 și se solidarizează cu campania acestora împotriva noii inițiative de guvern – spunem și noi, clar și răspicat, împreună cu ei: NO Indexierung! Cerem autorităților române intervenția de urgență în proiectul de lege privind indexarea alocațiilor și demararea unor investigații cu privire la condițiile de lucru ale muncitorilor din sistemul de îngrijire 24/7 din Austria. Ne angajăm să urmărim îndeaproape desfășurarea noului proiect de lege al guvernului Kurz și să continuăm colaborarea cu comunitatea de români din Austria pentru îmbunatățirea condițiilor de muncă și de trai din diaspora.

Mai mult, ne propunem pe termen lung să identificăm problemele structurale ale sistemului de îngrijire intensivă 24/7 și, împreună cu părțile implicate, să contribuim la găsirea de soluții pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă. Prioritară este găsirea unei forme de reprezentare politice și instituționale adecvate, nu numai pentru sistemul de îngrijire 24/7, ci și pentru toți cetățenii români care muncesc în Austria.